Can EU do this? (Romanian edition)

Una dintre temele importante ale actualităţii europene este migraţia, un fenomen care de peste 10 ani îi preocupă şi chiar îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii. România este privită de către migranţi ca o ţară de tranzit spre statele membre din vestul Europei, cu un standard de viaţă mai ridicat. Parlamentul European a adoptat recent zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii.
Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, a discutat despre aceste aspecte cu jurnalistul Adrian Boioglu, un fin observator al actualităţii europene, cu Dan Anghelescu, un bun cunoscător al domeniului turismului şi cu Nicolae Bucovală, proprietarul unor hoteluri de pe litoralul Mării Negre, care a angajat câteva sute de lucrători din state asiatice.

Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru calitatea alimentelor pe care le produce. Legislaţia Uniunii Europene privind calitatea hranei prevede norme stricte pe care producătorii, procesatorii şi comercianţii de produse alimentare trebuie să le respecte.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment de calitate? Putem fi siguri că produsele alimentare europene sunt calitative? Există diferenţe de calitate în ceea ce priveşte produsele alimentare cu ambalaj identic? Ce a făcut şi ce va face, în continuare, Uniunea Europeană pentru a oferi consumatorilor alimente sigure şi de calitate?
Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Alin Mituţă şi Nastasia Belc, cercetător și Director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

Am învățat lecții diferite, spune un epidemiolog, șef de secție la un spital public din România. Ca oameni, am învățat să fim mai atenți la nevoile celorlalți, pentru a-i proteja de boală, medicii au învățat să comunice mai bine cu pacienții, iar autoritățile au avut și ele o lecție de învățat din asta, aceea că trebuie să investească mai mult în sănătatea populației, prin programe de prevenție, și nu tratând cu întârziere pacienți cu boli grave. Dar am învățat și că avem nevoie de educație medicală, care să înceapă chiar de jos, din băncile școlii.
Mai mulți elevi de liceu și de gimnaziu din România spun că au învățat cât  de importantă este libertatea, libertatea de a ieși cu prietenii și de a petrece timp cu familia, lucruri pe care nu le mai puteau face în pandemie. La rândul lor, adulții susțin că au învățat că trebuie să se informeze mai bine și să nu ia totul de-a gata. Iar îngrădirea unor drepturi, precum libertatea de a ieși din casă, a venit și cu un preț…, unii dintre ei au devenit mai comozi, fac mai puțină mișcare și nu mai au încredere în sistemul medical.
Învățăturile rămase după pandemie nu au privit doar statul român, care a avut de gestionat o stare de urgență, ci și marea familie europeană. Însă provocările Uniunii Europene nu se opresc la pandemii, cu un război la granițele ei și cu amenințări radiologice și nucleare. Poate Uniunea Europeană să țină aceste lucruri sub control?
Cristina Ghelasie, de la Radio România Constanţa, a discutat despre toate aceste aspecte cu medicul epidemiolog Irina Dumitru, cu medicul neurolog Any Axelerad şi cu europarlamentarul Cristian Buşoi.

Sub genericul „Can EU do this?”, ne concentrăm pe analiza războiului din Ucraina și pe solidaritatea Uniunii Europene față de această țară. Solidaritatea cu Ucraina a fost un element crucial pentru numeroși actori din comunitatea internațională. Mai multe țări și organizații internaționale au exprimat sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând acțiunile agresive ale Rusiei și pledând pentru soluționarea conflictului prin mijloace diplomatice și politice.
Uniunea Europeană se solidarizează cu Ucraina și susține poporul său, afirmând că este crucial pentru stabilitatea globală ca Ucraina să-și recapete independența și ca Vladimir Putin să-și retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.
Pentru a înțelege mai bine consecințele acestui conflict și impactul său în Uniunea Europeană, vă invităm să ascultați acest podcast realizat de Cătălin Glăvan, de la Radio România Oltenia Craiova. Invitaţii săi au fost europarlamentarul Vlad Gheorghe, Andrada Crăciun, preşedinta Asociaţiei Esperando, istoricul Florin Gheţău şi analistul militar şi de securitate Marinko Ogorec din Croaţia.

Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. Natural, eco, prietenos cu mediul... Uniunea Europeană dorește să se asigure că toate aceste informaţii care apar pe etichetele produselor alimentare şi nealimentare sunt reale, iar  practica de a da o impresie falsă cu privire la beneficiile sau impactul unui produs asupra mediului să fie interzisă. Directiva privind declaraţiile ecologice, care va fi votată în Parlamentul European în luna martie, va reglementa toate aceste aspecte. Uniunea Europeană va impune, astfel, companiilor să justifice afirmațiile privind protejarea mediului prin utilizarea unei metodologii standard.
Ce aşteptări au consumatorii de la Uniunea Europeană? Putem fi siguri că dacă cumpărăm un produs, care este vândut ca fiind ecologic, acesta este cu adevărat ecologic ? Este posibil ca dezinformarea ecologică să fie combătută?
Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Protestele fermierilor au cuprins mai multe state membre ale Uniunii Europene. Fermierii francezi și belgieni nemulțumiți de creșterea costurilor, de politicile de mediu ale UE și de importurile de alimente ieftine, din state terţe, au blocat autostrăzi și drumuri de acces. Acțiuni similare au avut loc și în alte țări europene, printre care  Germania și Polonia. Proteste au avut și în România, unde manifestații au stat timp de cel puțin două săptămâni la Afumați și în alte localități din țară, în timp ce reprezentanții lor și ai transportatorilor au negociat cu autoritățile. Ce așteptări au fermierii de la UE? Mai mulți bani pentru munca depusă? Mai puține norme din partea UE?
Robina Cornaciu de la Radio România Antena Satelor a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Carmen Avram şi fermierul Alexander Degianski.

În funcţie de poziţionarea pe harta Europei, cetăţenii au preocupări diferite. Războiul din Ucraina şi îi preocupă mai mult pe cetăţenii statelor din partea estică a Uniunii Europene. În partea sudică, unde în ultimii ani au avut loc incendii devastatoare din cauza secetei şi a temperaturilor extrem de ridicate, efectele schimbărilor climatice reprezintă o îngrijorare pentru cetăţenii din ţările respective. Pentru români, includerea în spaţiul Schengen reprezintă încă o prioritate.